Fiind in plina campanie electorala doresc sa va prezint cativa colegi care fac parte din echipa cu care PNL se va prezenta in fata voastra pe 1 iunie.

Astazi : consiliul judetean

Sunt foarte incantat sa va aduc in atentie cativa tineri cu care am avut placerea sa lucrez pe segmentul studentesc si care astazi se regasesc pe lista PNL pentru CJ.

Costel Alexe: masterand in cadrul facultatii de geografie-geologie (Mediu actual si dezvoltare durabila); a fost unul din cei care au pus bazele Ligii Studentilor de la Geografie si Geologie si inca este presedinte al acesteia. Astazi LSGG este una din cele mai frumoase si reprezentative ligi studentesti fiind caracterizata printr-un extraordinar spirit de echipa. Costel este un tanar cu o forta de munca impresionanta si mereu dedicat studentilor

Madalina Tudose: licentiata in litere si studenta in cadrul Facultatii de Drept - Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Cu Madalina am avut ocazia sa fiu coleg in cadrul Biroului National de Coordonare al Cluburilor Studentesti Liberale din Romania si pot sa va spun ca s-a remarcat prin seriozitate, verticalitate si printr-o permananta preocupare asupra problemelor sistemului educational universitar. Aprecierea muncii si devotamentului sau s-a vazut cand Madalina a fost cooptata pe lista nationala de candidati ai Partidului National Liberal pentru Parlamentul Europei (la alegerile de pe 25 noiembrie 2007)

Lucian Rusu: student anul 5 - Facultatea de Electrotehnica- Universitatea Gh. Asachi Iasi. “Rush” (cum ii spun prietenii) este unul din principalii reprezentanti ai studentilor din Tudor. A fost membru activ ETH, presedinte ASTIP ( Asociatia Studentilor si Tinerilor Ingineri Politehnisti) si recent a ajutat, prin experienta sa, studentii de la facultatea de Textile si Pielarie sa se organizeze intr-o asociatie ASI TEX, care sa ii poata reprezenta.

Pe langa acestia nu pot sa nu ii mentionez si pe ceilalti tineri colegi de pe aceasta lista: Mugur Cozmanciuc, Catalin Tudosa, Lorin Uracaciu, Benone Tofan, Adrian Caliman si Bogdan Suna.

Acestia sunt colegii tai care pe 1 iunie iti cer sprijinul pentru a avea ocazia sa lupte pentru tine in Consiliul Judetean Iasi

Mai multe detalii despre lista de la consiliul judetean pe blogul lui Catalin Tudosa

Ieri a inceput oficial campania electorala pentru alegerile locale. Liderii PD-L s-au gandit ca e un bun prilej sa iasa cu niste declaratii politice in fata. Iata de exempul ce a spus Dumitru Oprea, candidatul lor la primarie :

“Deviza “Sarac, dar curat” m-a dominat. Nu mai mai poate schimba absolut nimic, Nu intru in politica pentru impliniri. Am venit intr-un partid pentru ca fara asta nu putem misca lucrurile din loc si nu neaparat pentru a face politica”

O declaratie facuta numai pentru a fi facuta. Personal imi este foarte greu sa imi dau seama ce a vrut sa spuna domnia sa in aceste fraze. Domnul Oprea se pare ca, din momentul in care si-a lansat candidatura, are mari probleme in a veni  cu mesaje care sa percuteze in randul populatiei.  Se observa clar ca acesta nu se simte in apele sale deloc in politica, asa cum se simtea la universitate.

Voi ce ati inteles din citatul de mai sus? Iata cateva posibilitati:

“Deviza “Sarac, dar curat” m-a dominat” - ce sa intelegem ? ca domnul Oprea este sarac dar curat ? din cate stim nu este chiar asa. Am putea intelege ca poate asta si-ar dori … sau poate ca a ramas marcat si “dominat” de acest slogan folosit de Iliescu prin anii 90.

“Nu mai mai poate schimba absolut nimic, ” - propozitie fara nici un sens, care nu isi are nici un rost fara a avea vreo legatura cu restul discursului

“Nu intru in politica pentru impliniri” - singura propozitie clara din declaratie

“Am venit intr-un partid pentru ca fara asta nu putem misca lucrurile din loc si nu neaparat pentru a face politica” - incearca sa mearga pe linia lui Flaiser care zice ca vrea sa faca administratie si nu politica, numai ca domnul Oprea este  de mult in politica, fiind fost membru PNL. Din cate stiu, pe cand  era membru PNL, domnia sa dorea sa faca politica si nu administratie, acesta respingand atunci posibilitatea de a candida pentru o functie in administratia publica locala. Se pare ca nu stie ce vrea, acum cativa ani nu vroia sa candideze la nimic iar astazi candideaza peste tot unde se poate (Parlamentul Europei, Primarie si cine stie ce urmeaza) .

Concluzionand, candidatul PD-L la primarie este confuz in declaratii, nu reuseste sa transmita un mesaj care sa fie retinut de electorat si lasa impresia ca nici el nu stie exact ce vrea.

Am vazut in acest weekend ca PD-L-ul si-a tras organziatie de studenti (organizatie facuta dupa modelul Cluburilor Studentesti Liberale din Romania). Chiar daca asta inseamana o oarecare concurenta, pe mine nu poate decat sa ma bucure pentru ca vocea studentilor ce se implica in politica (indiferent de partid) poate fi mai bine auzita. Studentii au capacitatea de a aduce un suflu si o gandire noua vietii politice, in special datorita faptului faptului ca nu au prea multe “interese” personale ascunse si ca viata lor nu depinde de partid, cum se intampla in cazul multora dintre seniori.

Nu pot sa nu remarc rezultatul alegerilor pentru Biroul National al organizatiei de studenti PD-L si sa ii felicit cu aceasta ocazie pe “colegii” mei de la OS PD-L Iasi pentru “extraordinara ” performanta de a obtine o functie de secretar regional in cadrul acestui birou. Este de-a dreptul rusinos pentru Iasi ( al doilea centru universitar ca si importanta din Romania) sa obtina in cardul unei structuri studentesti o reprezentare atat de slaba. In cadrul acestor alegeri Suceava a obtinut, de exemplu, o functie de vicepresedinte. Desi sunt sucevean la origine nu pot sa cred ca exista termeni de comparatie intre cele doua centre universitare. Ca orice om, imi pun si eu intrebari referitoare la ce s-a intamplat in cadrul acestor alegeri de s-a ajuns la astfel de rezultate ce par la prima vedere aberante. Ori organizatia de studenti PD-L Iasi este foarte slaba (catastrofal de slaba chiar) ori Flutur a urlat mai tare decat Carlan atunci cand s-au tras sforile pentru aceste alegeri. Prin comparatie Clubul Studentesc Liberal Iasi (PNL) a obtinut in urma alegerilor pentru Biroul National o functie de vicepresedinte, una de membru si una de secretar regional. Cred ca o astfel de reprezentare este mai apropiata fata de ceea ce reprezinta Iasul ca si centru universitar in Romania.

In final nu pot sa le urez decat mult succes celor din OS PDL, sa nu uite ca trebuie sa reprezinte studentii, sa vina cu proiecte in sprijinul studentimii si sa nu dea dovada de slugarnicia caracteristica multor membri ai formatiunii din care fac parte.

Citind presa de astazi mi-a sarit in ochi un articol din Cotidianul. L-am citit o data, de doua ori si tot nu mi-a venit sa cred:

“Conducerea partidului il sustine pe Stefan Pirpiriu pentru sefia organizatiei de tineret a PD-L. Familia Basescu, nu.

Candidatura europarlamentarului Monica Ridzi pentru sefia tinerilor PD-L si sustinerea primita de aceasta din partea Elenei Basescu au incurcat socotelile conducerii centrale a partidului, care sustinea un alt candidat. Pe Stefan Pirpiriu. Surse din PD-L spun ca presedintele Traian Basescu le-a transmis celor trei lideri, Emil Boc, Vasile Blaga si Adriean Videanu, ca Stefan Pirpiriu nu-i este pe plac. De altfel, fiica presedintelui, Elena Basescu, care candideaza pentru functia de secretar general al organizatiei, si-a anuntat deja in acest weekend sustinerea pentru Monica Ridzi. ”

Daca aceste lucruri se intampla in realitate atunci este foarte grav. Daca a ajuns Basescu (care ar trebui sa fie “apolitic”) sa isi bage nasul atat de tare pana si in organizatia de tineret, ne putem inchipui ce se intampla in cadrul organizatiilor de seniori ale PD-L. Daca acestea sunt criteriile dupa care se alege o conducere intr-un partid democratic atunci putem considera ca si in PCR era democratie.

O organizatie de tineret in care posturile de conducere se stabilesc in acest fel va fi doar o unealta in mana celui care va reusi sa isi impuna candidatul si nu va avea niciodata liberatatea necesara pentru a functiona cum trebuie si pentru a isi permite sa aiba propriile puncte de vedere si programe.

Mai grav este daca tinerii accepta aceste interventii. Inseamna ca sunt lasi, aserviti si ca fac politica din alte motive decat ar trebui. Imi este scarba deja. Nu-i nimic … deschidem winampul, apasam “j” si mai scriem o data “Suflete de sluga”.

Sucevean fiind la origine incerc sa urmaresc si scena politica din orasul meu natal. Ultimele intamplari mi-au adus aminte de o melodie. Iata cateva declaratii mai vechi si mai noi:

noiembrie 2007:

Ion Lungu (primarul municipiului Suceava - ales din partea PNL) : “Ii invitam pe suceveni sa dea un vot adevaratilor liberali”. Liderul PNL Suceava, Ion Lungu, spune ca populatia din mediul rural il asteapta pe Gheorghe Flutur pentru a le explica de ce nu si-a respectat promisiunile fata de ei . “Daca azi nu am reusit sa accesam mai nimic din fondurile pentru agricultura, acest lucru se datoreaza in mare masura domnului Gheorghe Flutur”, spune Lungu.

februarie 2008:

Ion Lungu spune ca înca mai crede în proiectul politic al lui Gheorghe Flutur si ca revine în vechea echipa din 2004. „Oamenii conteaza mai mult decât orice sigla de partid”, a spus Lungu

aprilie 2007:

Gheorghe Flutur: “nu voi colabora cu acest ticalos, meschin si oportunist . Domnul Lungu face de rusine politica suceveana si pe suceveni..de aceea din 2008 trebuie schimbat”

februarie 2008:

Gheorghe Flutur: „Aveti în fata tripleta de aur a primarilor din nordul Moldovei (n.r. Gheorghe Stefan, Ion Lungu si Catalin Flutur), care au facut prima revolutie portocalie si suntem pregatiti sa facem a doua revolutie portocalie”

… mi-au adus aminte de o melodie a lui Florin Chilian, se numeste “Sa nu preacurvesti - Suflete de sluga”

prolog

 A face politica in cadrul unei organizatii de studenti (si aici ma refer la o organizatie puternica si bine definita ) este poate una din cele mai mari provocari pe care le poate incerca orice tanar dornic de a imbratisa aceasta atat de interesanta “preocupare”. Imi aduc si acum aminte cum prin 2004 venind din Suceava, unde am activat aproape un an in cadrul organizatiei de elevi, am intrat in marea familie a tineretului liberal iesean. Fiind proaspat student si foarte mandru de aceasta noua titulatura mi-am indreptat atentia catre Clubul Studentesc Liberal ( organizatia de studenti din cadrul PNL) . Imi amintesc cum am deschis timid usa de la sediul din Podu Ros intr-o miercuri dupa-amiaza si am ramas socat de agitatia din sala de sedinte. Nu eram obisnuit cu asa ceva. Vedeam tineri care dezbateau aprig, isi prezentau cv-uri si proiecte politice; simteam ca se apropie ceva destul de important. Intr-adevar urmau alegerile la CSL. In urmatoarea sedinta au ramas socati ceilalti cand am spus ca vreau si eu sa candidez. Deja era destul de mare aglomeratia pe locurile din Biroul de Conducere si mai venea inca unu in al 12-lea ceas sa zica ca vrea si el . Atunci am simtit pentru prima data un fior rece pe sira spinarii vazand privirile nu tocmai prietenoase ale celorlalti candidati. Acest lucru nu m-a impiedicat totusi sa continui. Am crezut in sansa mea si am crezut ca acolo imi este locul. Am candidat si am iesit primul membru supleant (un fel de prima rezerva care intra daca se “accidenteaza” cineva ). Era un rezultat bun, insa greul abia de aici a inceput. Trebuia sa ma integrez intr-o echipa in care deja erau sudate unele relatii, trebuia sa castig increderea colegilor mei si sa ii fac sa nu ma mai priveasca ca pe un intrus, trebuia sa fac fata unui ritm de lucru care mi se parea infernal. Pana la urma am reusit acest lucru dupa aproximativ un an (o perioada mult mai mare decat mi-as fi putut imagina vreodata). Costul : multe zile si nopti pierdute, multi nervi, multi kilometri batuti la pas in actiuni, multe ore consumate la telefon.

  A trecut destul de mult timp de atunci; intre timp am ajuns presedinte al Clubului Studentesc Liberal Iasi si am avut un mandat de membru in Biroul National de Coordonare al Cluburilor Studentesti Liberale din Romania. Privind in urma acum ii inteleg pe colegii mei care se uitau “ciudat” la mine cand am inceput. Ii inteleg pentru ca stiu cat au trebuit sa munceasca pentru a isi castiga respectul in aceasta familie Ii inteleg insa si pe “bobocii” care vin si care au nevoie de o sansa. Uneori trebuie sa dai si cecuri in alb. Cui si cate ? Asta depinde numai de experienta, intuitia si flerul fiecaruia din cei care semneaza aceste cecuri. Important este insa ca cei care le primesc sa dovedeasca ca le merita pentru ca altfel a doua oara cu siguranta nu se vor mai intalni cu aceasta sansa.

Am zis la inceput ca a face politica in cadrul unei organizatii de stundenti precum CSL este o provocare. Da, este o provocare pentru oricine care vine si doreste sa isi inceapa cariera politica intr-o astfel de organizatie. Trebuie sa castigi respectul colegilor, al membrilor din cadrul organizatiei de tineret si apoi al seniorilor. O organizatie studenteasca are anumite “reguli” specifice ei (o sa revin asupra lor intr-un post viitor) pe care e preferabil sa le respecti daca vrei sa te integrezi in aceasta. Pretentiile sunt foarte mari, mai ales daca reprezinti un partid precum PNL (care s-a bucurat mult timp de o mare simpatie pe sectorul studentesc) iar resursele pe care le ai la indemana de multe ori sunt limitate. Daca pentru proiecte reusesti de cele mai multe ori sa obtii fondurile de care ai nevoie, cheltuielile “zilnice” le acoperi de cele mai multe ori din buzunarul tau (si aici intra telefoane, transport, consumabile etc.). Pentru studenti e destul de greu tinand cont ca majoritatea nu beneficiaza de un venit propriu si trebuie sa faca uneori sacrificii destul de mari pentru a acoperi aceste cheltuieli. Dar asta e , daca vrei sa faci politica mai renunti la un chef, la o iesire in oras, mai strangi cureaua. Daca cineva isi inchipuie ca studentii si tinerii fac activeaza politic pentru avantaje finanaciare se insala amarnic.

 Cand faci activezi intr-o organizatie politica de studenti esti pus in tot felul de situatii cu care te intalnesti poate pentru prima data in viata si toata lumea este cu ochii pe tine. O greseala si toata munca de un an sau mai bine se poate duce pe apa sambetei. Nimeni nu te menajeaza, nimeni nu te compatimeste. La fiecare pas care il faci exista intotdeauna cineva care asteapta sa calci strambi si sa treaca in fata ta. Trebuie sa iti faci intotdeauna treaba impecabil, sa nu lasi loc de interpretari si mai ales sa fi corect fata de ceilalti.

 Cu toate acestea se merita. Mai mult la un moment dat creaza dependenta. Politica la acest nivel este poate cea mai buna scoala pentru viata. Te invata aproape tot ce ai nevoie: sa lucrezi in echipa, sa te faci remarcat,sa maschezi anumite greseli, sa ai sefi, sa negociezi, sa te comporti “adecvat” in fiecare mediu cu care interactionezi, sa te “dedublezi”. Sunt lucruri care facultatea nu te invata, sunt lucruri cu care mai devreme sau mai tarziu tot te intalnesti. De multe ori simti ca traiesti in doua lumi diferite; astazi iei masa cu colegii la cantina, injurand piureul rece facut din fulgi, iar maine participi la un eveniment la Palatul Parlamentului unde se impune “tol festiv” si unde este prezenta toata lumea buna a partidului. Important e sa nu uiti unde iti este locul tau, ce ai tu de facut si sa nu ramai intr-o stare de reverie cauzata de aceasta trecere brusca din “student class” in “high class”.